joi, 28 octombrie 2010

Oreste lovește din nou

Revin la Oreste pentru că nu mă pot abține. Prea le dă de gard.
M-am uitat astăzi de curiozitate pe blogul lui și mi-au căzut ochii pe următoarea nestemată care m-a lovit la temelie (cea mai recentă postare):
O noua planeta in galaxie?
La inceputul anilor '80, Thomas van Flandren si Richard Harrington, astronomi la Observatorul Marinei S.U.A, studiind cele mai mari planete din galaxie: Neptun si Uranus au observat ca orbitele lor sunt perturbate de atractia gravitationala a unui corp ceresc misterios. Inca din 1908, astronomul Percival Lowell descoperise o noua planeta in sistem, pe care a denumit-o: "Planeta 0". Conform analizelor celor doi americani, aceasta planeta este de patru ori mai mare decat Terra si este localizata in directia constelatiei Orion. NASA a recunoscut, in 1982 ca un obiect ceresc care intruneste toate atributele planetare provoaca neregularitati in galaxie si a trimis in spatiu un satelit de cercetare in infrarosu IRAS (Infrared Astronomical Satellite). In 1983 satelitul a descoperit: "un corp ceersc avand aproximativ aceleasi dimensiuni ca cele ale plantei Jupiter si care este orientat spre Pamant in asa masura incat sa faca parte din sistemul nostru solar"-raportul NASA dupa terminarea misiunii spatiale a lui IRAS-1983.

În primul rând, Oreste confundă (sau scufundă) galaxia cu sistemul solar. Diferența dintre cele două este imensă, din toate punctele de vedere: dimensiuni, cantitatea de materie conținută ș.a.m.d. Sistemul nostru solar conține o stea, galaxia conține între 100 și 200 de miliarde de stele. Sistemul solar are aproximativ 7 ore lumină (o oră lumină este distanța pe care o parcurge lumina, care călătorește în vid cu 299.792 de km/secundă, într-o oră), iar dacă includem și ipoteticul nor de comete Oort, sistemul solar poate avea 1 an lumină. Galaxia noastră pe de altă parte, are 100.000 de ani lumină în diametru. Mai mult, sistemul nostru solar face parte din galaxie, deci să le confunzi este la fel cu a confunda o moleculă de apă cu oceanul din care aceasta face parte. Scorul până acum: realitatea 1 - Oreste 0. Apoi, Neptun și Uranus nu sunt deloc cele mai mari planete din galaxie (nici nu se pot cunoaște deocamdată asemenea detalii despre galaxie). Nu sunt nici măcar cele mai mari planete din sistemul solar. Jupiter este de departe cea mai mare planetă din sistemul solar (mai mare decât toate celelalte planete la un loc), iar pe locul doi se află Saturn. Scorul: realitatea 2 - Oreste 0. Apoi, nu s-a descoperit încă nici o planetă nouă în sistemul solar, ba din contră, Pluto a fost retrogradată de la rangul de planetă la cel de planetă pitică. Scor: realitatea 3 - Oreste 0. Nu mai vorbesc de faptul că există în textul lui Oreste contradicții la o frază distanță: într-un loc spune că ipotetica planetă este de patru ori mai mare decât Pământul, iar puțin mai încolo că este de dimensiunile lui Jupiter (care are diametrul de 12 mai mare decât cel al Terrei). Și cică planeta asta ”provoacă neregularități în galaxie”. Afirmația asta este similară cu cea a astrologilor care spun că unele planete (gen Uranus sau Neptun) ne influențează (gravitațional)  în momentul nașterii. Așa cum remarca și Carl Sagan, corpul doctorului care ne aduce pe lume și cel al tatălui care asistă la naștere au o forță mai mare de atracție gravitaționala asupra noastră decât planetele. Deci, ca o paranteză, s-ar putea face horoscopuri care să imortalizeze momentul nașterii cu doctorul având o mișcare retrogradă în Vărsător, tatăl aflându-se pe direcția chiuvetei, asistenta 1 orbitând maiestuos în jurul suportului de perfuzii și asistenta 2 în jurul mesei pe care se află plosca. 
Nu am citit mai multe de pe blogul lui Oreste că oricum mă durea capul și nu aveam nevoie de dureri în plus, dar bănuiesc, după cum îl cunosc, că este plin de asemenea nestemate. 

joi, 21 octombrie 2010

Desene pe asfalt





Artistul se numește Julian Beever și toate desenele sunt făcute doar cu cretă.

Decorații de Crăciun

Îmi plac sărbătorile de iarnă, chiar dacă nu sunt religios. Îmi plac în mod special decorațiile pe brazi, case, garduri, în vitrinele magazinelor, prin oraș etc. În America există de 5-6 ani moda decorării caselor cu mii sau zeci de mii de luminițe sincronizate cu o melodie (pentru cine își permite pentru că am înțeles că prețul unei asemenea isprăvi este de 10-20.000$). Iar ca să nu fie deranjați vecinii, muzica este transmisă pe o anumită frecvență radio afișată pe un panou și cine vrea să asculte pornește radioul din mașină și potrivește pe frecvența respectivă.
Mai jos este o asemenea casă (în Texas). Melodia este ”Wizards in Winter” de Trans-Siberian Orchestra.

marți, 12 octombrie 2010

Despre Oreste

Tocmai ce am văzut o parte dintr-o emisiune cu Oreste ca invitat (nu am rezistat să ma uit până la final) și mi-am dat seama că rar am văzut un om (de altfel inteligent) să bată câmpii cu atâta grație. Am asistat la o grămadă de bălmăjeli, informații reținute greșit sau nedigerate bine și regurgitate ca adevăruri sau stâlpi de sprijin pentru alte ”adevăruri”, mituri urbane și universale, povești și cimilituri. S-au abordat subiecte și domenii vaste: începând cu diferite religii, voodoo și șamanism și terminând cu antropologia și mecanica cuantică. Bine, eu sunt generos și foarte indulgent atunci când spun ”s-au abordat”. Termenul mai exact ar fi fost ”s-au terfelit” sau ”s-au făcut harcea-parcea” o grămadă de domenii (mai puțin cele religioase și paranormale, care sunt harcea-parcea din start - by default cum zice americanul). Ca să dau numai un exemplu pe care l-am reținut, Oreste a pomenit despre primul om, care cică a fost o femeie pe nume Lili de acum 250.000 de ani. Până aici toate bune, însa toate astea seamănă cu bancul cu bicicleta și Radio Erevan: nu o cheamă Lili ci Lucy, nu are 250.000 ci 3,2 milioane de ani, nu a fost om (adică homo sapiens) ci australopitec și nu a fost nici prima. Nu cred că s-ar fi putut să le nimerească mai bine de atât. Și este înțesat discursul lui Oreste cu asemenea confuzii și greșeli! Chiar mă gândeam că acesta s-ar înțelege foarte bine cu Dan Puric.

vineri, 8 octombrie 2010

Perspective II

Revin cu câteva completări la postarea trecută.

Soarele emite enorm de multă energie. Cantitatea de energie emisă de soare într-o secundă ne-ar ajunge (omenirii), la consumul actual, pentru 1 milion de ani de acum încolo, fără să mai folosim nici o altă sursă de energie. Cu toate acestea, soarele este o stea medie din toate punctele de vedere.
Steaua Zeta Puppis, o supergigantă albastră aflată la o distanță de aproximativ 1.100 de ani lumină față de noi, reprezintă un superlativ. Are masa de 54 de ori mai mare decât masa soarelui, iar diametrul ei este de 18,5 mai mare decât cel al soarelui. În domeniu razelor vizibile de către ochiul uman, este de ”numai” 21.000 de ori mai luminoasă decât soarele, iar asta pentru că, fiind o gigantă albastră, majoritatea radiațiilor sale este în domeniul ultraviolet. Astfel, în domeniul ultraviolet, Zeta Puppis este de 790.000 de ori mai strălucitoare decât soarele.
Dacă am plasa această stea în locul soarelui, ar încălzi suprafața Pământului la 5.800 de grade Celsius, acest fapt rezultând în evaporarea lentă a planetei noastre. Diametrul aparent pe cer ar fi de 20 de ori mai mare decât cel al soarelui, iar lumina ar fi atât de intensă încât și ascunzându-ne la umbră cu măști de sudor la ochi am orbi în câteva secunde. Ca pe Pământ să fie aceeași intensitate luminoasă și temperatură cum avem acum, acesta ar trebui să orbiteze la o distanță de 11 ori mai mare decât distanța dintre Pluto și soare.
În câteva milioane de ani, atunci când va exploda într-o supernovă, deși se află la 1.100 de ani lumină, va fi cu mult mai strălucitoare pe cer decât luna plină.

Cere Loganul ornamente?

Se observa mai întâi poza de mai jos.


Acum comentariile:
mașina din imagine are doar o încărcătură medie de podoabe pe parbriz (sau parpriz  cum ar spune unii). Am văzut cu mult mai încărcate, ce-i drept nu prea multe (dar alea sunt premii când le văd - la mine funcționează fascinația urâtului: cu cât e ceva mai urât, cu atât sunt mai fascinat). Majoritatea au câte una, maxim două. După estimările mele, aproximativ 40% dintre Loganuri au cel puțin o chestie din asta agățată sub (sau de) oglinda retrovizoare. Indiferent însă că este una sau că sunt 20, toate au ceva în comun: sunt cruci sau iconițe.
Mai toți taximetriștii au câte una. Nu este de ajuns că sunt cei mai politicoși și manierați șoferi, mai trebuie să fie și fini degustători de artă.
Uimitor este faptul că podoabele respective vor fi observate atârnând și bălăngănindu-se elegant (acompaniate sonor de troscăniturile și sunetele de greier ce emană din interiorul atât de bine injghebat) aproape exclusiv pe Dacii Logan. De ce? Asta mă nelămurește. Modelele mai vechi de Dacia (gen 1300) cereau din câte știm cu toții mileuri în spate, perdeluțe, inscripții cu Renault GTI Catalizator și alte asemenea îmbunătățiri. Cere oare și Loganul ornamente? Nu m-ar mira, pentru că așa cum reiese din însuși numele mașinii (în engleză log înseamnă butuc), Dacia Logan arată ca un butuc.
Sper să nu se supere pe mine posesorii mai sus amintitei mașini.

miercuri, 6 octombrie 2010

Perspective

Imaginile de mai jos sunt realizate la scară și înfățișează doar stele din galaxia noastră, relativ apropiate de noi.




Imaginile aparțin realizatorului acestora.

Kilometri reali

Mă nenorocește psihic expresia ”kilometri reali”, ca în anunțurile de vânzări auto - vând Dacia din 2000, 50.000 de kilometri reali. Asta ar implica faptul că toți cei care nu folosesc această expresie și care scriu doar ”kilometri” s-ar referi la numărul de kilometri pe care ar dori ei sa îi aibă mașina, ca de exemplu ”vand Dacia din 2000, 30.000 de km*. Notă explicativă:  *de fapt acești 30.000 de km sunt kilometri imaginari, mașina are în realitate 80.000 de km (reali), dar am dat eu kilometrajul în urmă ca să arate totul mai frumos”.
La fel mi se părea și la emisiunea ”Vrei să fii miliardar” când, după ce era pusă întrebarea și concurentul dădea răspunsul, Ianțu îl întreba ”raspuns final?”. Nu, nu era răspunsul final; primul răspuns, sa zicem ”varianta b”, era răspunsul intermediar; de abia apoi urma, după caz, răspunsul final, asta în condițiile în care nu era necesar un răspuns intermediar-secundar, caz în care răspunsul intermediar-secundar era ”varianta d”, urmând in sfârșit răspunsul final: ”varianta a!”.

luni, 4 octombrie 2010

Dreptatea lui Dan Puric

L-am cunoscut pe Dan Puric, chiar daca foarte superficial. Mi s-a parut un actor si un scenarist talentat si un om orgolios si destul de ingamfat. Nu-mi formasem inca o parere clara despre el, desi inclinam sa cred ca nu imi place ca om. Se pare ca intuitia m-a servit bine.
L-am vazut in aceasta seara intr-o emisiune a lui Robert Turcescu si dupa sfarsitul emisiunii aveam un gust amar si ma simteam deprimat. Am observat ca multa lume ii pretuieste modul de a gandi si ideile, iar cartile lui au avut un succes destul de mare. Lucrul asta inseamna, in viziunea mea, ca Dan Puric are dreptate intr-o singura privinta (idee pe care a exprimat-o si in aceasta seara de mai multe ori): ca societatea romaneasca este in deriva. Aici se opreste insa compatibilitatea ideilor mele cu a celor ale lui Dan Puric. Acesta sustine ca deriva rezulta din pierderea credintei, traditionalismului si a sentimentelor nationaliste, iar eu cred ca deriva este chiar rezultatul credintei si a nationalismului si traditionalismului irational.
Nu este nevoie sa experimentam societatea ideala dorita de Dan Puric pentru a vedea rezultatele. Aceasta a existat: s-a numit Evul Mediu, iar rezultatele s-au vazut. Renasterea a fost miscarea care ne-a scos din intuneric, Renastere despre care Dan Puric afirma (cu iscusinta de orator) ca in Romania nu a avut loc pentru ca noi nu am murit niciodata. Acesta nu este decat un joc de cuvinte, fara nici un suport in realitate. Romania nu a beneficiat de trezirea numita Renastere (asa cum nu a beneficiat nici un stat crestin-ortodox) datorita virulentei ortodoxiei si a inflexibilitatii absolute a acesteia. Renasterea a trecut neobservata si pe langa statele musulmane, din aceleasi motive. Noi am fost fortati, de bine de rau, sa pastram oarecum pasul cu restul Europei dat fiind pozitia noastra geografica, dar musulmanii sunt inca, in mare parte in Evul Mediu, si lucrul acesta se vede.
Romania continua totusi sa fie, alaturi de cateva alte tari, o insula de mentalitate inca primitiva
in oceanul de progres si modernism numit Europa. Biserica ortodoxa are un cuvant greu de spus intr-un stat teoretic secular, si are o pozitie privilegiata fata de tot restul organizatiilor (de orice natura) din Romania.
Se plangea de asemenea Dan Puric de intentia Uniunii Europene de a ne robotiza, de a ne uniformiza, insa nu realizeaza ca exact acest lucru este indeplinit cu succes deplin de catre biserica. Sa presupunem ca se ajunge la societatea ideala dorita probabil de Dan Puric: toti romanii sunt crestin-ortodocsi dedicati si traditionalisti. Sa inteleg ca mersul in grup la biserica in anumite zile, impartasirea si spovedirea facute in masa, inexistenta unor pareri critice la adresa crestinismului si a religiei in general, respectarea de catre toata lumea a acelorasi sarbatori, botezurile, nuntile si inmormantarile facute dupa acelasi sablon etc. etc. etc. nu au nici o legatura cu robotizarea si uniformizarea?
Si de unde siguranta extraordinara pe care o afiseaza Dan Puric? Oare nu se gandeste nici macar o clipa ca poate trai o iluzie? De unde convingerea ca stie intentiile si dorintele unui presupus creator? Pentru ca asa scrie intr-o carte scrisa de diversi ciobani si agricultori din epoca bronzului? Sunt curios de unde isi ia Dan Puric normele morale. Din Biblie? Inseamna asta ca respecta si indicatiile privitoare la uciderea vrajitoarelor, a femeilor care comit adulter, a homosexualilor, a copiilor neascultatori si a celor care muncesc sambata? Si apropo de femei: isi exprima Dan Puric recunoasterea pentru regalitatea femeii. Oare sa fie asta ipocrizie sau pur si simplu necunoasterea dogmelor crestimismului pe care il sustine cu atâta ferventa? Nu stie el oare pozitia pe care o are femeia in crestinism si in special in crestinismul ortodox? Sau prefera sa ignore aceste ”invataturi”, ca si pe cele referitoare la vrajitoare, homosexuali si femei infidele? Probabil ca ultima varianta este cea corecta, insa care mai e atunci valoarea Bibliei? Daca admite ca unele pasaje din aceasta carte sunt gresite, cum stie sa le aleaga pe cele bune? De ce nu ar fi gresite si pasajele despre facerea lumii, nasterea, moartea si invierea lui Isus si multe altele? De ce nu ar fi falsa toata Biblia?
Se referea de asemenea Dan Puric la martirizarea romanilor, in special de catre comunisti. Martirizare? Serios? Cine i-a martirizat? Au venit americanii, rusii sau chinezii sa faca asta? A avut poporul roman teluri inalte la care a tinut si de care nu a vrut sa se dispenseze cu nici un pret si a preferat mai degraba sa sufere si sa moara in masa decat sa renunte la ele? Sau, explicatia realista, oamenii sunt oportunisti prin natura lor si nu a fost nimeni martirizat (cu foarte mici exceptii), ci unii romani au facut sa sufere pe alti romani datorita unor conjuncturi favorabile lor si nefaste pentru ceilalti?
Ma opresc deocamdata aici pentru ca sunt foarte multe de spus pe aceste teme, iar timpul nu este nelimitat.
Voi reveni.