luni, 4 octombrie 2010

Dreptatea lui Dan Puric

L-am cunoscut pe Dan Puric, chiar daca foarte superficial. Mi s-a parut un actor si un scenarist talentat si un om orgolios si destul de ingamfat. Nu-mi formasem inca o parere clara despre el, desi inclinam sa cred ca nu imi place ca om. Se pare ca intuitia m-a servit bine.
L-am vazut in aceasta seara intr-o emisiune a lui Robert Turcescu si dupa sfarsitul emisiunii aveam un gust amar si ma simteam deprimat. Am observat ca multa lume ii pretuieste modul de a gandi si ideile, iar cartile lui au avut un succes destul de mare. Lucrul asta inseamna, in viziunea mea, ca Dan Puric are dreptate intr-o singura privinta (idee pe care a exprimat-o si in aceasta seara de mai multe ori): ca societatea romaneasca este in deriva. Aici se opreste insa compatibilitatea ideilor mele cu a celor ale lui Dan Puric. Acesta sustine ca deriva rezulta din pierderea credintei, traditionalismului si a sentimentelor nationaliste, iar eu cred ca deriva este chiar rezultatul credintei si a nationalismului si traditionalismului irational.
Nu este nevoie sa experimentam societatea ideala dorita de Dan Puric pentru a vedea rezultatele. Aceasta a existat: s-a numit Evul Mediu, iar rezultatele s-au vazut. Renasterea a fost miscarea care ne-a scos din intuneric, Renastere despre care Dan Puric afirma (cu iscusinta de orator) ca in Romania nu a avut loc pentru ca noi nu am murit niciodata. Acesta nu este decat un joc de cuvinte, fara nici un suport in realitate. Romania nu a beneficiat de trezirea numita Renastere (asa cum nu a beneficiat nici un stat crestin-ortodox) datorita virulentei ortodoxiei si a inflexibilitatii absolute a acesteia. Renasterea a trecut neobservata si pe langa statele musulmane, din aceleasi motive. Noi am fost fortati, de bine de rau, sa pastram oarecum pasul cu restul Europei dat fiind pozitia noastra geografica, dar musulmanii sunt inca, in mare parte in Evul Mediu, si lucrul acesta se vede.
Romania continua totusi sa fie, alaturi de cateva alte tari, o insula de mentalitate inca primitiva
in oceanul de progres si modernism numit Europa. Biserica ortodoxa are un cuvant greu de spus intr-un stat teoretic secular, si are o pozitie privilegiata fata de tot restul organizatiilor (de orice natura) din Romania.
Se plangea de asemenea Dan Puric de intentia Uniunii Europene de a ne robotiza, de a ne uniformiza, insa nu realizeaza ca exact acest lucru este indeplinit cu succes deplin de catre biserica. Sa presupunem ca se ajunge la societatea ideala dorita probabil de Dan Puric: toti romanii sunt crestin-ortodocsi dedicati si traditionalisti. Sa inteleg ca mersul in grup la biserica in anumite zile, impartasirea si spovedirea facute in masa, inexistenta unor pareri critice la adresa crestinismului si a religiei in general, respectarea de catre toata lumea a acelorasi sarbatori, botezurile, nuntile si inmormantarile facute dupa acelasi sablon etc. etc. etc. nu au nici o legatura cu robotizarea si uniformizarea?
Si de unde siguranta extraordinara pe care o afiseaza Dan Puric? Oare nu se gandeste nici macar o clipa ca poate trai o iluzie? De unde convingerea ca stie intentiile si dorintele unui presupus creator? Pentru ca asa scrie intr-o carte scrisa de diversi ciobani si agricultori din epoca bronzului? Sunt curios de unde isi ia Dan Puric normele morale. Din Biblie? Inseamna asta ca respecta si indicatiile privitoare la uciderea vrajitoarelor, a femeilor care comit adulter, a homosexualilor, a copiilor neascultatori si a celor care muncesc sambata? Si apropo de femei: isi exprima Dan Puric recunoasterea pentru regalitatea femeii. Oare sa fie asta ipocrizie sau pur si simplu necunoasterea dogmelor crestimismului pe care il sustine cu atâta ferventa? Nu stie el oare pozitia pe care o are femeia in crestinism si in special in crestinismul ortodox? Sau prefera sa ignore aceste ”invataturi”, ca si pe cele referitoare la vrajitoare, homosexuali si femei infidele? Probabil ca ultima varianta este cea corecta, insa care mai e atunci valoarea Bibliei? Daca admite ca unele pasaje din aceasta carte sunt gresite, cum stie sa le aleaga pe cele bune? De ce nu ar fi gresite si pasajele despre facerea lumii, nasterea, moartea si invierea lui Isus si multe altele? De ce nu ar fi falsa toata Biblia?
Se referea de asemenea Dan Puric la martirizarea romanilor, in special de catre comunisti. Martirizare? Serios? Cine i-a martirizat? Au venit americanii, rusii sau chinezii sa faca asta? A avut poporul roman teluri inalte la care a tinut si de care nu a vrut sa se dispenseze cu nici un pret si a preferat mai degraba sa sufere si sa moara in masa decat sa renunte la ele? Sau, explicatia realista, oamenii sunt oportunisti prin natura lor si nu a fost nimeni martirizat (cu foarte mici exceptii), ci unii romani au facut sa sufere pe alti romani datorita unor conjuncturi favorabile lor si nefaste pentru ceilalti?
Ma opresc deocamdata aici pentru ca sunt foarte multe de spus pe aceste teme, iar timpul nu este nelimitat.
Voi reveni.

4 comentarii:

  1. Mon vieux, exceptand satele manastiresti, ba adesea nici macar ele, biserica nu s-a impus la noi prin lege sau forta, osebit de apus unde organizarea militara a multor ordine calugaresti au facut posibila o asemenea stare de fapt.
    Intr-una din zile am sa-ti spun o poveste indeajuns de ilustrativa privind relatia taranului atat cu popa cat si cu ceea ce el predica iar mai departe cu Isus.
    ... si bun venit in lumea bloggerilor, mon vieux!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mariane, asa este. Nu s-a impus prin forta pentru ca nu a avut de ce sa o faca. In Romania biserica a actionat altfel, dar cu acelasi scop final. Deci, mijloacele au fost altele, poate si unele motivatii, insa scopul a fost si este identic cu al altor culte: largirea bazei de adepti. Oricum, astept cu interes povestea promisa de tine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitări pentru blog, mă bucur nespus să te citesc din nou, mi-era teamă că ai dispărut de tot.

    RăspundețiȘtergere